Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer. Vestea buna este ca reprezinta si cea mai prevenibila forma de cancer. Si asta cu ajutorul screeningului periodic, dar si prin vaccinarea impotriva infectiei cu HPV, cauza a cancerului de col uterin. In acest scop, controlul ginecologic regulat si testul Babes Papanicolau (PAP), impreuna cu analiza culturilor de col, sunt un barometru esential al sanatatii feminine. Iata cat de des ar trebui sa faci un test Babes Papanicolau pentru a tine cancerul de col uterin la distanta sau pentru a-l putea depista in formele sale incipiente.
In general, medicii recomanda efectuarea anuala a unui test Babes Papanicolau, incepand cu varsta de 21 de ani si pana la 65 de ani. In acelasi timp, exista specialisti care sustin ca testul PAP trebuie facut odata ce ti-ai inceput viata sexuala. In cazul femeilor care prezinta factori de risc, se poate recomanda ca testarea sa fie repetata la 3-6 luni. Si asta in conditiile in care investigatia poate preveni in proportie de 80% aparitia cancerului de col uterin.
Cu ajutorul testului Babes Papanicolau pot fi detectate modificari ale celulelor cervicale. Ele pot indica prezenta inflamatiilor, a infectiilor sau o faza precoce a dezvoltarii cancerului de col uterin. Depistarea din timp a acestor modificari la nivelul celulelor colului uterin va face ca medicul sa iti prescrie investigatii suplimentare, pentru a pune diagnosticul si a indica tratamentul necesar impotriva evolutiei lor. Atentie insa ca daca rezultatul testului Babes Papanicolau indica modificari la nivelul colului uterin, acest lucru nu inseamna neaparat ca diagnosticul este cancer.
Testul Babes Papanicolau si pentru HPV, dupa 30 de ani
Astfel, in jurul varstei de 30 de ani, femeile fara antecedente de cancer de col uterin si cu un sistem imunitar normal, pot opta pentru efectuarea anuala a testului Babes Papanicolau, precum si pentru testarea pentru tulpinile virusului papiloma uman (HPV) cu risc ridicat. Infectia virala cu HPV poate produce leziuni ale mucoasei sau poate ramane in stare latenta timp de multi ani. In prezent, au fost despistate peste 100 de tulpini ale virusului HPV. Dar nu toate duc la aparitia cancerului. Doar 16 dintre ele prezinta risc ridicat de dezvoltare a cancerului genital. Iata care sunt tulpinile HPV cu risc oncogen inalt:
- tulpinile 16 si 18: ele cauzeaza aproximativ 70% dintre cazurile de cancerele cervicale;
- tulpinile 31, 33, 33, 34, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58,59, 66 si 68.
Tulpinile HPV cu posibil risc oncogen
Tulpinile HPV cu posibil risc oncogen sunt: 26, 30, 34 53, 66,67,69, 70 73, 82,85 si 97.
Tulpinile HPV cu risc oncogen scazut
Desi aceste tulpini HPV au un risc oncogen scazut, ele pot duce la aparitia condiloamelor in zona genitala. Aceste tulpini sunt: 6, 11, 28, 32, 44, 43, 44, 54, 55, 57, 61, 62, 71, 72, 74, 81, 83, 84, 86, 87 si 89.
In ciuda existentei testarii si posibilitatii depistarii in forme incipiente, statisticile arata ca cancerul de col uterin este a treia cauza de deces, prin cancer ginecologic. De obicei, evolutia lui este una lenta si, adesea, nu exista simptome pana cand nu se raspandeste la alte organe, cum ar fi vezica urinara, uterul sau intestinele. Unele semne precoce pot include dureri noi in timpul actului sexual sau sangerari si scurgeri vaginale anormale.
Cauze ale cancerului de col uterin
Cervixul este situat in partea din spate a vaginului, fiind intrarea in uter. Aici se afla “zona de transformare“, in care celulele se reproduc si sunt rapid descompuse. Prezenta virusului papiloma uman (HPV) in organism creste riscul ca aceste celule cu inmultire rapida sa devina anormale si precanceroase. De retinut este ca HPV este un virus cu transmitere sexuala pe care multi oameni nici macar nu stiu ca il au. In acest contextul testul Babes Papanicolau are o importanta cruciala in prevenirea cancerului de col uterin.
El se efectueaza cu ajutorul unui examen efectuat cu speculum, astfel incat colul uterin sa poata fi vizualizat. Medicul periaza usor suprafata colului uterin, pentru a colecta o proba de celula din acea zona de transformare. Aceasta proba este apoi pregatita si analizata la laborator de catre un patolog, pentru a cauta celulele modificate. Exista doua rezultate posibile ale unui frotiu Papanicolau, respectiv normal sau anormal.
Testul Babes Papanicolau: rezultate
Daca rezultatul este unul negativ, inseamna ca nu au fost identificate celule anormale. In acest caz, se recomanda repetarea testului peste un an.
Daca frotiul Papanicolau este pozitiv si indica prezenta celulor anormale pe colul uterin, nu inseamna ca ai neaparat cancer, ci doar ca ele ar putea fi precanceroase.
In cazul in care rezultatul testului Papanicolau indica unele modificari sau leziuni ale colului, existand suspiciunea de cancer, medicul ar putea sa iti recomande efectuarea unei colposcopii. Poti afla mai multe despre cum se desfasoara aceasta procedura din articolul Rezultat alarmant al testului Babes-Papanicolau: scapa de grija cancerului cu ajutorul colposcopiei.
Pentru a nu ajunge in aceasta situatie, se recomanda prevenirea prin vaccinarea impotriva HPV. Si asta in timp ce screening-ul regulat, respectiv efectuarea testului Babes Papanicolau, ajuta la depistarea si tratarea precoce a bolii, inainte de raspandire. Despre optiunile de vaccinare, poti afla mai multe din articolul Vaccinarea HPV dupa 40 de ani: afla daca este posibila si cat este de eficienta.
Testul Babes Papanicolau si culturile de col uterin
In cadrul controlului periodic, pe langa testul Babes Papanicolau, cere medicului tau curant sa iti recolteze probe si pentru analiza culturilor de col. Cu ajutorul acestora, pot fi depistate si, ulterior tratate diferite tipuri de infectii care iti pot afecta organismul. Infectiile netratate pot merge pana la a cauza infertilitate. Totodata, este indicat sa te adresezi medicului daca te confrunti cu scurgeri vaginale neobisnuite. Ele pot fi un simptom al unei infectii. Si asta mai ales daca au o culoare, miros sau sunt intr-o cantitate neobisnuita, ori sunt insotite de durere.
Recoltarea probelor pentru realizarea culturilor de col uterin il ajuta pe medic sa identifice cauza simptomelor si sa prescrie un tratament adecvat. Concret, cultura endocervicala este un test de laborator care ajuta la identificarea infectiei la nivelul tractului genital feminin.
Afectiuni depistate in urma culturilor de col
Pentru recoltare, in timpul examinarii vaginale, medicul va preleva cu ajutorul unui tampon mostre de mucus si celule din endocol. Aceasta este zona din jurul deschiderii uterului.
Probele sunt trimise apoi la laborator unde se urmareste prezenta bacteriilor, virusurilor sau ciupercilor.
Rezultatul culturilor de col uterin ar putea indica prezenta unei:
- vaginite;
- durere pelvina;
- scurgeri vaginale neobisnuite
- alte semne de infectie.
De asemenea, rezultatele anormale ale culturilor de col uterin ar putea indica prezenta unei infectii in tractul genital sau tractul urinar la femei, cum ar fi:
- herpes genital;
- umflarea si iritatia cronica a uretrei;
- gonoree;
- chlamydia
- boala inflamatorie pelvina.
Pentru a-ti pastra sanatatea si a preveni orice risc, nu neglija controlul ginecologic periodic. Mergi preventiv la cabinet, o data pe an, chiar daca nu prezinti niciun simptom. In schimb, daca te confrunti cu unele semne ingrijoratoare, programeaza-te cat mai repede la medic. In cazul in care nu ai un medic curant, poti apela la specialistii Dacia Medical Center. La noi, vei gasi empatia, dar si solutiile de investigatii si tratament potrivite pentru tine. Programeaza-te chiar acum la 0766 536 553.
sursa: healthline.com; stlukes-stl.com; dspsv.ro
