ROMANIAN JOURNAL OF HEALH MANAGEMENT – HEALTH&PRIVATE MANAGEMENT
DR. CHADI MUHEIDLI, OWNER DACIA MEDICAL CENTER
Dacia Medical Center este o clinică specializată în servicii de reproducere umană asistată, care împlineşte în 2016, 10 ani de existenţă. Fondată de un medic specialist în proceduri de reproducere umană asistată, dr. Chadi Muheidli, clinica are o rată de reuşită similară celei din Europa, de 33-35%, pentru fertilizarea in vitro. În ultimul an, dr. Chadi Muheidli doreşte să extindă conceptul în aria de informare a populaţiei, graţie experienţei de peste 15 ani pe care o are în domeniu şi a necesităţilor semnalate de pacientele dumnealui. Astfel, dezvoltă periodic campanii de informare în mediul virtual şi păstrează o relaţie directă cu pacientele şi potenţialele paciente pentru a oferi informaţii cât mai rapid, complet şi onest.
Dacia Medical Center este o clinică românească, având la baza un concept integrat de servicii medicale performante în domeniul reproducerii umane asistate, de la prevenţie până la supravegherea evoluţiei sarcinii, cu aportul specialiştilor în consiliere psihologică şi nutriţională. În prezent, clinica lucrează cu 4 medici specialişti în obstetrică-ginecologie, un medic specialist în boli de nutriţie şi diabetoloie şi un colaborator pentru consiliere psihologică, doi asistenţi medicali, volumul de paciente având o medie de 50-60, zilnic.
Primii paşi în business…
Ce îşi propune clinica Dacia Medical Center?
Dacia Medical Center a venit firesc în viaţa mea, ca medic. Lucram în paralel în mai multe locuri, private şi de stat, aşa că am decis că este nevoie să regăsesc într-un singur loc tot ceea ce le recomandam pacienţilor mei de la acea vreme: servicii profesioniste, la standarde înalte, în timpul cărora pacientul să fie apropiat permanent de medic, şi invers, iar terapiile să fie unele integrate: ginecologice, specifice reproducerii umane asistate, de nutriţie şi psihologice.
Care a fost investiţia iniţială şi ce presupune această afacere în termen de business de-a lungul timpului?
Am pornit la drum încă de la început pe acest concept, pe care l-am dezvoltat treptat. Aşa cum deseori se întâmplă, nu am avut de la început tot ceea ce ne-am fi dorit. Prin urmare, necesarul iniţial a fost asigurat cu XXXXXXX euro, ceea ce a însemnat, în termen de aparatură şi spaţiu X cabinete, X medici şi X asistenţi. Desigur, în cei 10 ani de la înfiinţare, ne-am extins şi am ajuns în formula descrisă. Este o treabă de echipă şi suntem, cum clişeic se spune, o familie. Ne cunoaştem foarte bine şi am scăpat de multă vreme de acele orgolii medicale, aşa că deseori ne cerem sfatul în legătură cu pacientele noastre. Scopul, până la urmă, este acela ca pacienţii noştri să primească un tratament corect, competitiv, şi acolo unde este cazul, să devină părinţi.
Cu ce se diferenţiază faţă de alte clinici dezvoltate pentru practicarea de proceduri de reproducere umană asistată?
Este clinica unui medic specialist în domeniu. Aceasta ar fi o primă diferenţă. Deşi avem colaborări cu laboratoare, clinici şi maternităţi, Dacia Medical Center este o afacere de familie. Lucrez împreună cu soţia mea, Luiza, care se ocupă de managementul non-medical al clinicii. Volumul mare de pacienţi nu îmi mai permite să fac şi acest lucru, aşa că am preferat să deleg această activitate unui om de încredere. Toată echipa este construită pe astfel de relaţii, aşa că apropierea dintre noi şi pacient ar fi o altă diferenţă faţă de clinicile mari cu profil similar. Rata de reuşită pentru fertilizarea in vitro este şi ea puţin mai ridicată decât media naţională de 30%, respectiv 33-35%. La o primă vedere, nu înseamnă mult, totuşi, în termenii reproducerii umane, poate fi diferenţa între a avea sau nu un copil. Campaniile de educare ne poziţionează şi ele diferit. Deşi sunt doar în mediul online, deocamdată, ne ajută să le transmitem femeilor, cuplurilor până la urmă, două mesaje esenţiale: încercaţi să fiţi părinţi tineri şi mai ales, dacă aţi încercat timp de 1 an să aveţi un copil pe cale naturală şi nu aţi reuşit, aveţi nevoie de un control de specialitate. Din păcate, în reproducere, organismul uman şi trecerea timpului sunt cei mai mari duşmani.
De unde vin pacienţii dvs.?
Majoritatea pacienţilor sunt români, desigur. Dacă ar fi să vorbim despre zone, din Bucureşti şi din judeţele limitrofe – Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu. Avem şi cazuri din regiuni ceva mai îndepărtate ale ţării, iar în ultima vreme am remarcat o extindere în zona de sud, până la Mehedinţi chiar, ori Buzău – Vrancea. Oamenii ne urmăresc activitatea pe internet şi apoi vin către noi, sunt curioşi să afle cum şi dacă îi putem ajuta, mai ales după ce depăşesc pragul emoţional şi stresul de a apela la un specialist. Mulţi dintre ei nu sunt la prima încercare şi se tem de eşec. Nu la fel se întâmplă în cazul pacienţilor străini, al căror număr a crescut în ultimii 2 ani. Odată cu perfecţionarea medicilor şi cu o rată de reuşită similară celei europene, observ o deschidere mai mare a cuplurilor din Liban, Albania, Muntenegru, Republica Moldova, de a veni în România. Un alt motiv este dat de costuri, mult mai mic, poate de 3-4 ori mai mici ca în Europa de Vest.
Care ar fi costurile şi cum vă ajută Subrogramul Naţional de Fertilizare in Vitro şi Embriotransfer?
Odată stabilită colaborarea cu statul pe procedurile de fertilizare, am decis să ţinem costurile cât mai jos posibil pentru a accesibiliza cât de cât serviciul. În acest moment, statul decontează undeva în jur de 6.200 de lei pentru o procedură. Puţin, dar tot este ceva. Un cuplu adaugă acestui cost preţul analizelor iniţiale pentru stabilirea eligibilităţii, încă 2.000 – 2.200 de lei pentru procedura în sine şi încă 800-1.500 de euro pentru medicaţia necesară. Fenomenul dezvoltat prin acest program este şi acela al renunţării, chiar şi cu şanse reale. De ce spun asta? Pentru că un cuplu are o rată iniţială de succes de 35%, ea creşte la primele 3-4 proceduri până la 70-80%, urmând ca de la a cincea să fie puţin probabilă o sarcină. În aceste condiţii, un cuplu găseşte cu greu fonduri pentru o a doua încercare. Consider că vecinii bulgari au fost ceva mai inspiraţi şi aduc un sprijin real cuplurilor cu probleme întrucât decontează până la trei proceduri, cu tot cu medicaţie.
Banii sunt singurul argument pentru care un cuplu cu probleme de fertilitate nu ajunge la medic?
Sună cinic, dar ar fi bine să fie singurul argument. În realitate, statisticile arată că mai bine de jumătate dintre românce merg mai rar de 3 ani sau deloc la ginecolog. În plus, tot cam atâtea cupluri cu probleme de fertilitate nu ajung niciodată să apeleze la serviciile sau măcar să ceară sfatului unui specialist în astfel de probleme. Mulţi ani ne-am confruntat cu o lipsă de comunicare a colegilor noştri ginecologi ori medici de familie. Pacientul mergea către ei cu această problemă şi nu era îndrumat mai departe, către noi, specialiştii în reproducere umană. Între timp, lucrurile au revenit la o oarecare normalitate, dar suntem departe de o colaborare ideală, care până la urmă nu face altceva decât să ajute pacientul al cărui bine ni-l dorim, sau aşa ar trebui, cu toţii. Majoritatea celor care ajung la noi spun că au făcut analize, dar că ele nu indică nimic. Aici intervine specialistul, care poate indica cu exactitate analizele şi testele necesare pentru determinarea cauzei. Doar aşa, în contextul unui diagnostic complet şi corect, poţi propune o soluţie cu reale şanse de succes.
Care sunt cauzele infertilităţii la români şi ponderea lor, din experienţa dvs?Înainte de a fi diferenţiate de criterii medicale sau de provenienţă, pacienţii români, cu precădere femeile, manifestă o cauză particulară, în raport cu ponderea ei: bolile ginecologice prevenibile, cu potenţial ridicat de fertilitate. 20% dintre cazurile de infertilitate la femei au o astfel de explicaţie. Este mult. Motivele sunt lipsa prevenţiei şi amânarea controalelor de specialitate, chiar şi în prezenţa simptomatologiei specifice. În rest, ne încadrăm în tendinţele mondiale. Între 25 şi 30% dintre cuplurile de la noi au probleme de fertilitate şi pentru 3 din 10, soluţia propusă este fertilizarea in vitro. La femei, cele mai dese cauze se regăsesc în patologiile tubare şi ovarele micropolichistice, iar la bărbaţi, în raţiuni mai degrabă externe – fumatul, alcoolul, stresul, condiţiile grele de muncă, cărora li se adaugă traumatismele şi elementele genetice. Acestea cifre ne-au determinat să pornim campaniile de informare despre care am discutat.
Vă consideraţi un bun manager?
Vreau să cred că sunt mai degrabă un bun specialist. Managementul nu este punctul meu forte decât în măsura în care cred cu tărie că o carte de vizită şi o funcţie de business pot fi înlocuite cu brio de o rată de succes ridicată şi de recomandările pacienţilor mei. Am planuri de management doar în acest sens, de a creşte performanţa echipei mele şi de a fi vinovat de naşterea a cât mai mulţi copii.
Aveţi vreo aşteptare în domeniul în care activaţi?
O pastilă minune care să rezolve problemele. (râde) Glumesc. Sunt două planuri aici. Unul naţional, şi sper într-o decontare serioasă a serviciilor din acest domeniu, şi altul, uman. Sper ca tot mai multe cupluri să îşi dea seama de importanţa unui copil, de cât de mult contează să aibă grijă de sănătatea lor şi să nu aştepte să aibă tot pentru a-l aduce pe lume. Timpul nu iartă, iar în domeniul meu de activitate, este unul dintre cei mai mari duşmani.
