Au trecut mai mult de doua luni de cand am nascut si, privind in urma, desi imi doream sa nasc natural, sunt impacata cu faptul ca am facut cezariana.
Imi imaginam ca va fi atat de greu dupa, ca recuperarea va dura forever si ca vor ramane urmele operatiei.
Well, a fost o surpriza atat de placuta sa mi se dovedeasca contrariul.
Cu siguranta conteaza mult si medicul care face interventia. Eu ma bucur ca am ales sa nasc cu Chadi Muheidli, care a si supravegheat sarcina si a si fost acolo in foarte scurt timp dupa ce am ajuns la spital. E partea a doua ca nu m-a putut opera imediat, deoarece mancasem juma de porc in ziua aia :)).
Ideea e ca a fost prompt, iar atmosefera in sala de operatie a fost una degajata si vesela. Era exact ce aveam nevoie pentru a nu face un atac de panica. De ce? Pai, nu e chiar usor sa vezi cum iti muta picioarele de pe o masa pe alta si tu nu simti nimic .
Desi prima optiune a fost nasterea naturala, vreau sa le spun viitoarelor mamici ca nu e capatul lumii daca nu va iese. A fost cel mai bun lucru pe care l-am putut face pentru bebele meu, care se incapatana sa stea cu capul in sus si sa nu se intoarca.
Asa am decis eu impreuna cu Chadi ca asta e drumul pe care trebuie sa l urmam. Asadar, nu e panica daca nu a iesit totul cum am calculat de cu luni inainte.
Pana la urma, am o cicatrice mica (caci da, e mica si subtire si abia se vede thanks to Chadi), care imi va aminti toata viata de minunatul moment cand bebe David a venit in viata noastra.
Sursa: http://www.thebrunette.ro/nu-
