Tratamentul cu medicatie de stimulare: monitorizare corecta si sigura

Inducerea ovulatiei se bazeaza pe administrarea de gonadotropine pentru a imbunatati fertilitatea. Administrarea acestui tip de medicatie de stimulare are o serie de efecte, generate in functie de caz si in functie de procedura pentru care se opteaza. Explicam pas cu pas la ce sa te astepti si de ce trebuie sa treci prin aceasta procedura.

Administrarea zilnica a tratamentului de stimulare ovariana determina o crestere suprafiziologica a hormonului foliculostimulant in ser (FSH). Acest fapt duce la recrutarea unui grup mai mare de foliculi, determina in continuare cresterea si dezvoltarea lor si, in cele din urma, declanseaza etapa finala de ovulatie.

Monitorizare in timpul tratamentului cu medicatie de stimulare

Procesul de monitorizare are ca scop sa-i permita medicului:

• sa aleaga cea mai potrivita procedura pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil si pentru a evita complicatiile;
• sa adauge informatii la cele deja existente in acest domeniu, avand ca rezultat imbunatatirea cunostintelor si intelegerii noastre privind reproducerea umana;
• sa completeze tratamentul.

Aceste obiective ridica intrebari cu privire la cat de frecventa ar trebui sa fie monitorizarea. Dar si ce instrumente sunt necesare pentru a oferi un ciclu de tratament sigur.

Riscurile stimularii ovariene

Ocazional, procesul de stimulare este destul de agresiv. Aceasta situatie conduce la dezvoltarea unui numar mare de foliculi cu dimensiuni similare pentru a obtine cat mai multe ovocite mature posibil, intr-un singur ciclu stimulat. Acest tip de tratament poate avea anumite consecinte negative, cum ar fi: sindromul de hiperstimulare ovariana severa (SHSO) si torsiunea ovariana.

Tipuri de monitorizare

Procedurile de monitorizare de baza sunt efectuate prin ecografii transvaginale repetate. Scopul este de a masura numarul de foliculi si diametrele foliculare, precum si de a observa grosimea endometrului.

In general, este acceptat faptul ca un folicul matur ajunge la aproximativ 18 mm in diametru, iar grosimea endometrului intre 7 si 14 mm, masurand cele doua linii ale endometrului intr-un plan sagital al uterului. In ceea ce priveste concentratia estrogenului in ser, valoarea trebuie sa se coreleze cu dimensiunea si numarul foliculilor. Nu exista valori absolute pentru etapele de monitorizare. Este acceptabil ca atunci se examineaza hipofiza prin “reglare reductiva”, nivelul de estrogen sa fie de obicei <70 pg/ml sau 200 pmol/l.

Atunci cand avem in vedere cel mai potrivit proces de monitorizare, ar trebui tinem cont de respectarea urmatoarelor puncte:

• cresterea gradului de confort al pacientei prin simplificarea protocoalelor de tratament (de exemplu, reducerea angajamentelor in timp);
• evaluarea dozei de gonadotropina administrata in termen de optimizare;
• optimizarea timpul de administrare de gonadotropina corionica umana (hCG);
• evitarea dezvoltarii SHSO;
• verificarea considerentelor economice.

Scopul acestui scurt rezumat este de a observa sistemul de monitorizare. In plus, se incearca o definirea a unei modalitati care sa conduca la proceduri sigure, eficiente si bine tolerate.

Scopul monitorizarii dupa medicatie de stimulare

Monitorizarea ca intreg nu poate preveni complicatiile, dar ne poate conduce la efectul dorit. In ciclurile ART, scopul este de a prelua ovocitele mature. Obiectivul nu poate fi atins doar prin masurarea estrogenului. Maturitatea ovocitului este strans asociata cu dimensiunea foliculului, un parametru care poate fi masurat cu precizie prin ecografie. In plus fata de dimensiunea foliculilor, s-a demonstrat ca cel mai bun biotest pentru concentratia estrogenului in ser si, de asemenea, factori majori in procesul de implantare sunt grosimea endometrului si textura sa ecografica. Acestea pot fi masurate in mod adecvat prin ecografie.

Exista doua abordari majore in monitorizare:

• utilizarea de niveluri sanguine ale hormonilor, in special masurarea estradiolului (E2);
• ecografiile vaginale, sau folosirea in principal a ecografiilor vaginale si numai in unele cazuri in care exista o suspiciune puternica de dezvoltare a SHSO, se adauga concentratia suplimentara a E2 in ser.

Monitorizare sigura dupa medicatie de stimulare

Pe baza celor de mai sus, se pune intrebarea daca, prin efectuarea ecografiilor repetate, se poate obtine monitorizarea sigura. Ca raspuns, Wiessman si colegii, si Shoham si colegii sai au reusit sa demonstreze ca ecografia poate monitoriza in mod adecvat procesul de “reglare-reductiva”, folicularea si dezvoltarea endometriala, precum si administrarea in timp util a hCG, fara a reduce rata globala de success a sarcinii si fara a creste rata SHSO. Acest lucru a fost sustinut de Barash si colegii sai, care au incheiat studiul lor cu afirmatia ca “reglarea reductiva a hipofizei poate fi prezisa cu un grad inalt de precizie prin masurarea ecografica a grosimii endometrului”. Astfel, analiza de rutina a concentratiei E2 in ser se poate omite in conditii de siguranta.

Unul dintre cele mai importante aspecte din procesul de monitorizare este daca hCG poate fi administrat in siguranta. Si, prin urmare, daca nu va expune pacientul unui risc mai mare de SHSO. Pentru a oferi o solutie la aceasta problema, ar trebui sa ne intrebam mai intai pe noi insine daca exista o limita superioara a concentratiei estrogenului in plasma peste care s-ar intreruperea administrarea de hCG si s-ar anula ciclul.

Masuri preventive I Cea mai des intalnita: suspendarea

Intr-o cautare extinsa a literaturii, s-a constatat ca numai un numar mic de medici ar anula un ciclu datorita unui nivel ridicat de estrogen (>25.000 pmol/l). Printre masurile preventive selectate, suspendarea este cea mai intalnita alegere, urmata de utilizarea de albumina i.v. sau solutie de amidon hidroxietil si crioconservarea tuturor embrionilor. Practic, aceste masuri de siguranta sunt luate ca urmare a observarii ultrasonografice a ovarele multifoliculare, de inalta densitate, la pacientii cu sindromul de ovar polichistic (PCOD), sau in cazul in care se recolteaza peste 30 de ovule. In astfel de cazuri extreme, in care suspendarea ar fi probabil de preferat pentru prevenirea SHSO, exista o justificare clara pentru adaugarea de analize ale estrogenului in plasma in procesul de monitorizare.

Administrarea de hCG

O alta problema importanta este timpul de administrare a hCG. Depinde acesta de concentratiile E2 in ser? Este important sa se programeze timpul de administrare intr-un mod foarte precis, in ceea ce priveste secretia de estrogen?

Intr-un studiu elegant, Tan si colegii sai au incercat sa abordeze aceasta problema. Acestia au descoperit ca nu au existat diferente semnificative intre rata de fertilizare si de scindare, numarul de embrioni congelati sau rata de succes a sarcinii per ciclu initiat si per transfer de embrioni (TE), atunci cand hCG a fost administrat in ziua in care diametrul mediu al foliculului conducator a ajuns la 18 mm, sau la 1 sau 2 zile dupa aceasta zi specifica. Prin urmare, s-a concluzionat ca nu exista niciun avantaj semnificativ comparativ cu momentul exact al administrarii de hCG dupa desensibilizarea hipofizara cu un agonist de hormon eliberator de gonadotropina (GnRH).

Medicul curant si echipa lui de specialisti sunt cei care au grija ca administrarea de medicatie de stimulare sa se faca in siguranta, dupa cele mai noi standarde si cu cele mai bune rezultate. Este singurul mod de a obtine o sarcina reducand riscurile. Daca ai nevoie de opinia specialistilor nostri, ne poti contacta la 0766 536 553.

Este esential de stiut ca noul proiect pentru decontarea FIV in Romania include si plata pentru medicatie de stimulare. Mai multe detalii in Fertilizare in vitro cu ajutor de la stat in 2022.